Restaurant
Chic francais in micul Paris
Chef
Ambitios, talentat si carismatic, Nicolai si-a slefuit pasiunea pentru gastronomie in Franta, unde a petrecut peste 10 ani, cei mai multi dintre ei sub umbrela unuia dintre cele mai apreciate restaurante pariziene, celebrul "La Cantine du Faubourg". Entuziast al inovarii in bucatarie si un perfectionist in acelasi timp, Nicolai este acel chef care imbraca orice bucate in povesti fascinante, care ataca toate simturile cucerindu-le pe rand. Pentru Nicolai, farfuria trebuie sa fie mereu un regal al simturilor si o incantare pentru ochi.
Franta este tara care i-a oferit lui Nicolai mai multe optiuni de a-si alege o viata si de ce nu, o cariera si asa a ales Nicolai un restaurant de renume din Paris. Sansele de a ajunge într-un asemenea loc , desi putine, au fost insa in favoarea lui si asa si-a inceput Nicolai marea aventura in fascinantul univers al gastronomiei de elita.
Şi-a croit singur drumul în viata prin multa munca si multa ambitie devenind in scurt timp directorul celebrului resturant frantuzesc “La Cantine Faubourg”, unde isi incepuse cariera si aventura vietii sale, aventura pasiunii pentru gastronomie. In timp, a invatat ca pasiunea pentru descoperirea aromelor este o arta si o stiinta unde mereu va avea ceva de descoperit, de interpretat, de rafinat.
Perioada franceza a fost o scoala fabuloasa, dar gastronomia rafinata trebuie sa fie gasita peste tot, nu doar in boemul Paris, si astfel s-a decis Nicolai sa-si incerce norocul acasa, in Romania.
Astfel a aparut in inima Bucurestiului, unul dintre cele mai deosebite restaurante high class, acum celebrul „La Cantine de Nicolai” unde a reusit sa îmbine cu succes gastronomia franceza si deosebitele lucrari pop art care desavarsesc design-ul interior, creand un local cu personalitate, pentru clienti pe masura.
Adresa
Adresa:
Strada Povernei 15 -17,
Bucuresti, sector 1
Telefon:
+40 725 210 608
E-mail:
[email protected]
Orar zilnic:
11:00 - 23:00
Formular rezervari
Organizari evenimente
Echipa “La Cantine de Nicolai” dispune de resursele, energia şi pasiunea necesară organizării evenimentului dumneavoastră. Locaţia noastră dispune in interior de o capacitate de 65 de locuri seated,150 cocktail standing iar pe terasa 35 de locuri seated şi 100 de locuri cocktail standing.
CATERING:
Vă stăm la dispoziţie atât pentru organizări de cine la dumneavoastră acasă cât şi pentru personalizarea bufetelor pentru diferite evenimente în afara restaurantului.
EVENIMENTE PRIVATE:
Echipa noastră vă poate asigura servicii complete pentru cel mai reuşit eveniment pe care vi-l imaginaţi.
EVENIMENTE CORPORATE:
Organizăm pentru compania si angajaţii firmei dumneavoastră cele mai reuşite team building-uri,traininguri,informale,seminarii şi conferinţe de presă,lansări de servicii şi produse,precum şi diferite petreceri ale companiei.
DEGUSTARI DE VINURI:
Vă invităm sa descoperiţi alături de noi arta aprecierii vinurilor prin degustare.
Aparitii in presa
La desert, vă recomand o versiune originală şi foarte bună de mille feuille, o cr'me brûlée perfectă şi ananas caramelizat, cu îngheţată de nucă de cocos făcută în casă. Poate că ar merita să spun că şeful bucătar a lucrat cu Alain Ducasse, la Plaza Athénée, aşa că unele lucruri se explică mai uşor
Contrar denumirii care te poate induce in eroare, La Cantine de Nicolai este un restaurant elitist, cu aspect de galerie de arta pariziana, ce imbina gastronomia franceza cu arta contemporana. A te uita pe pereti constituie aici o preocupare utila, pentru ca vei putea privi lucrari semnate de artisti in voga (Peter Klasen, Armand, Ivan Messac, F.C. Sofia, Eric Liot), aduse special de la Galeria Laurent Strouk din Paris.
De altfel, La Cantine de Nicolai va organiza expozitii personale ale artistilor internationali, fie ca e vorba de pictura, fie de fotografie. Mancarea e delicioasa, motiv pentru care restaurantul este preferat de foarte multe vedete. Daca vrei sa furi modul de preparare de la Chef Cuisiner, Sami Babou, specializat in foie gras, il poti privi fara probleme la lucru.
Nu de alta, dar pe strada Povernei, ascuns undeva între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei a apărut de curând Cantina lui Nicolai, un bistro "pop" franţuzesc, unde mâncarea şi combinaţiile surprinzătoare trezesc pasiuni "à la française".
Ca să reuşiţi să intraţi, amintiţi-vă de indicatoarele de pe străzile din Paris, forma aceea specifică care l-a inspirat pe Nicolai pentru sigla restaurantului. Este destul de ascunsă, dar merită efortul vizual.
Interiorul restaurantului este modern, canapelele şi scaunele sunt din piele maron, însă accesoriile sunt cele care captează atenţia şi dau efectul întregii amenajări. Pereţii sunt decoraţi cu tablouri şi postere în stilul pop art, culori puternice, dar care se integrează perfect în decor. Iar lumina, uşor difuză, puţin colorată, la ora prânzului dintr-o zi ploioasă şi mohorâtă te scoate instantaneu din cotidian.
Meniul, după modelul restaurantelor care se respectă, este destul de restrâns, numai câteva preparate din fiecare categorie, dar astfel există certitudinea că bucătarul se pricepe la ceea ce face. În plus, există câteva preparate pe care nu le-am mai întâlnit nicăieri în Bucureşti. Neapărat încercaţi supa cremă de dovleac şi foie gras, o combinaţie aparent nepotrivită, dar în realitate genială, cum spun francezii. Crema e foarte densă, aroma de dovleac puternică, iar ficatul de gâscă prăjit, puţin sărat pluteşte delicios în marea portocalie.
Pentru gusturile clasice există şi terină din foie gras cu dulceaţă de ceapă, care în versiunea Cantinei nu este foarte dulce, dar extrem de răcoritoare, astfel încât taie din "greutatea" ficatului. Felurile principale urmează aceeaşi linie. Cu toate că s-a deschis recent, restaurantul este deja recunoscut printre gurmanzi pentru osso bucco, rasol de vită cu sos roşu, aromat cu puţin vin, măduvă şi gnocchi din cartofi. Vita se topeşte de pe osul puternic, iar sosul colorează delicios albul garniturii.
Dacă nu faceţi parte dintre cei care ar putea mânca măduvă pe pâine, trebuie să încercaţi bibanul cu orez şi legume. Patru bucăţi sănătoase de peşte proaspăt, care are o savoare specială, perfect pregătit astfel încât pielea este puţin crocantă. La deschidere garnitura consta exclusiv în legume, tăiate cubuleţe mărunte, foarte gustoase, dar între timp a apărut şi orezul cu morcov ras.
Personal preferam prima variantă, orezul fiind puţin cam fad pentru gustul meu. Cât despre desert, chiar merită o vizită specială. Tarta cu lămâie, servită neconvenţional într-un pahar "Cosmopolitan", este combinaţia perfectă de crumble, cremă de lămâie răcoritoare şi bezea. Iar din porţia de pere flambate cu ţuică şi sorbet de pere l-aş alege pe ultimul şi l-aş aşeza pe o farfurie alături de alte variante la fel de minunate din limoncello sau diverse fructe. Oricum Nicolai este tot timpul prezent acolo şi îi puteţi transmite liniştiţi toate sugestiile.
Pentru amatorii de vinuri, meniul de băuturi este extrem de variat, domină soiurile franţuzeşti, dar nu lipsesc nici cele italiene, româneşti sau chiliene. Cantina lui Nicolai este genul de loc care te inspiră să mergi la o librărie şi să cumperi orice carte îţi cade în mână despre delicatese, bucătărie franceză, aventuri gourmet şi mai ştiu eu ce minunăţii.
Şi obligatoriu despre Alain Ducasse, alături de care a lucrat bucătarul de la Nicolai. Şi să le citeşti, cu un pahar de vin roşu şi biscuiţi, ghemuit într-un fotoliu comod. Iar după ce te-ai pus la punct cu tot să te întorci la Nicolai...
Deşi, de obicei, restaurantele de fiţe sînt situate în case vechi, boiereşti, de data asta totul se petrece la parterul unui bloc nou de birouri. Fără să iasă în evidenţă cu decoraţiuni abracadabrante, localul nu e nici foarte personalizat, nici prea neutru. Asta ca să acorzi o mai mare atenţie bucatelor ce se află în farfurii. Adică bucătăriei franţuzeşti rafinate. Meniul e sofisticat, dar nu foarte aglomerat, şi a fost alcătuit sub supravegherea unui bucătar parizian în vogă. Brînzeturile sînt aduse direct din Franţa, de la brînzari adevăraţi, nu din supermagazine.
Că doar de asta s-a inventat fiţa la Paris! Dacă decorul nu-ţi atrage atenţia, iar mîncărurile te sperie prin preţul lor, parizian şi el, atunci e bine să arunci ochii în jur, vei găsi multe figuri cunoscute, mai degrabă din zona de biznis decît din cea a papagalilor de Dorobanţi. Vinurile sînt şi ele scumpe şi bine alese. Nicolai nu a stat degeaba în capitala Franţei.
Rămîne ca FMI-ul să ne dea tranşele la timp, ca să ne putem sărbători datoriile la cantina bogaţilor!
Despre Cantine de Nicolai auzisem numai lucruri bune, iar recenziile de pe net erau si ele pozitive, aşa că am pornit în căutarea restaurantului într-o zi de primăvară. Pe Povernei, asta ştiam, dar cum Povernei este un fel de labirint cu sensuri unice în care, dacă te pierzi, trebuie apoi să dai ocol jumătate de oraş pentru a ajunge de unde ai plecat, nu am reuşit să îl localizez. Cum în ziua în care am început explorarea mă doborâse o foame din aceea de lup cu nuanţe de leşin hipoglicemic, am lăsat descoperirile pe altă dată şi m-am îndreptat spre un restaurant cu adresa deja cunoscută.
Lipsa de perseverenţă de atunci s-a dovedit a fi o greşeală, mai înspre toamnă, când am reuşit să îl descopăr în bloculeţul nou aşezat pe un colţ. La Cantine este un restaurant cu personalitate, iar comparaţia cu alte localuri cu pretenţii franţuzeşti de prin Bucureşti mi se pare nedreaptă. În primul rând pentru modul în care este decorat: obiectele pop-art combinate cu peretele de piatră nefinisată creează o atmosferă inedită, intimă dar oarecum snoabă în acelaşi timp. Lumina difuză albăstruie contribuie la sentimentul de local plăcut, în care poţi să adăstezi la un pahar de vin cu prietenii, dar şi să îţi aduci iubita dacă vrei să o impresionezi în primele săptămâni de relaţie.
Am fost întâmpinaţi de cel despre care am aflat că este Nicolai, iar primirea a fost călduroasă, fără însă a fi invazivă. De fiecare dată, Nicolai ne-a întâmpinat cu un zâmbet şi cu dorinţa de a asigura o masă cât mai potrivită. Serviciul, de altfel, a fost atent şi prompt, fără reverenţe nenecesare.
Crema de conopidă cu crutoane şi icre de manciuria a fost atât de bună încât atunci când am revenit la Cantine, deşi ar fi trebuit poate să încerc şi alt antreu, nu m-am putut abţine să nu optez din nou pentru ea. Oricum, de la comeseni am înţeles că şi foie gras cu dulceaţă de smochine este bun, ca şi ouăle moi cu trufe şi ciuperci de pădure.
La felul doi, vă recomand cu căldură magret de raţă cu sos de miere, făcut exact cât trebuie, păstrând nuanţa rozacee în centrul feliei, dar sunt foarte gustoase şi rigatone cu trufe şi smântână, sau creveţii tiger caramelizaţi cu risotto şi chipsuri de parmezan. Ingeniozitatea combinaţiilor este explicabilă: din câte înţeleg, „chef”-ul, că nu poţi să-i zici bucătar, s-a şcolit cu celebrul Alain Ducasse, chef de trei stele Michelin.
În materie de deserturi nu am fost însă foarte impresionată, cel puţin în ce priveşte mille feuilles cu fructe roşii sau creme brulee. Corecte, dar nimic foarte deosebit. La creme brulee am apreciat însă, spre deosebire de alt restaurant franţuzesc cu pretenţii, La Mangerie, faptul că crusta caramelizată era caldă încă, semn că fusese flambată chiar înainte de a fi adusă la masă. Normal, dar, după cum vă spuneam, am avut şi surprize neplăcute prin alte părţi.
E drept, preţurile sunt mari, de la 25 de lei crema de conopidă la 82 de lei fileul de vită Rossini, dar clientela (adesea vorbitoare de limbă franceză) pare cunoscătoare într-ale gastronomiei, nu venită să etaleze semne exterioare de bogăţie.
La Cantine de Nicolai
De fiecare data cand se deschide un restaurant bun si esti indragostit de mancare, in suflet se naste intrebarea: bine-bine, dar la vara ce-o sa facem? Cei de la restaurantul "La Cantine de Nicolai" ne-au raspuns deschizand... terasa. Este un loc care arata foarte bine, destinatia perfecta pentru un pranz discret cu partenerii de afaceri sau o cina romantica cu iubitul. Mancarea e, ca de obicei, exceptionala, cu un meniu usor face-liftat, care pastreaza piesele de rezistenta si adauga feluri noi si delicioase. Am gustat din crevetii cu orez, pannacotta cu ananas, cocktail-urile subtile... Si am exersat: daca inchizi ochii in timp ce mananci,
esti chiar la Paris.
Str. Povernei nr.15-17, Bucuresti
Ne-au fost alaturi partenerii nostri Curtea Veche, bucatarescu.ro, Good Food, Jurnalul National, 121.ro, Targul Taranului/Earth Market, La Cantine de Nicolai si Electrolux, Decorix, Fiskars.
Asadar, i-am cautat cu lumanarea toate cusururile si iata ce am gasit:
1. Pubelele cu gunoi (stiu ca e pleonasm, dar am subliniat ca sa-mi vars nervii) ale blocului vecin sunt la jumatate de metru de mesele de pe terasa lui Nicolai, care nu a socotit necesar sa le separe printr-un gard opac, a pus doar un gratar de lemn si niste plante in jurul lor.
2. Intr-un decor bine facut, destul de elegant si de unitar, pe Nicolai l-a lovit inspiratia intr-o zi si a pus pe pereti niste lucrari neopop care mi s-au parut atat de urate si de nepotrivite incat eram sigur ca il voi prinde cu asta. Dupa o vreme le-a scos (a mai ramas doar una, silueta albastra din poza) si le-a inlocuit cu niste lucrari de pop art (mai multe obiecte si tablouri in tehnici mixte, fotografie, print, colaj si pictura) destul de figurative, colorate si decorative, adica exact pe gustul meu. Intre timp, mi s-a pus in vedere ca daca imi plac lucrarile figurative, colorate si decorative, mai bine sa nu scriu despre asta in public, pentru ca ma fac de ras. Mai mult, am aflat si ca lucrarile acelea par sa provina dintr-o galerie pariziana in care expun artisti faimosi, care au putut demonstra cu succes ca un capac de bere lipit pe un plexiglas poate fi vandut cu cateva zeci de mii de Euro. Asa ca daca nu-mi plac siluetele albastre, inseamna ca eu am o problema serioasa de rezolvat.
3. Trei lucruri nu prea mi-au placut din ce am mancat la Nicolai: cateva bucatele de conopida dintr-o supa, care mi s-au parut mai crude decat era cazul; o supa de dovleac din care nu am putut manca nici macar o lingura intreaga (si pe care am mai si platit 50 de lei) si un orez destul de crud si el (al dente? Nu era specificat in meniu, ca nu l-as mai fi luat) cu parmezan invechit. Fiindca mai auzisem eu cate ceva despre ce se considera bun si ce nu la Paris, data urmatoare l-am luat pe un prieten al meu francez, mare cunoscator in ale gastronomiei, care a trecut prin toate restaurantele mari ale lumii (e milionar, de aceea) si i-am dat sa manace supa de dovleac si pe cea cu conopida. Lui i s-au parut delicioase amandoua, asa ca ramane ca el. Probabil ca si orezul i s-ar fi parut bun, deci nici acest cusur nu se mai pune la socoteala.
Prin urmare, daca Nicolai se hotaraste sa acopere si tomberoanele intr-o zi, o sa-l puna chiar intr-o situatie dificila pe orgoliosul si vesnicul nemultumit din mine. ..
Cantina a fost deschisa de putin timp de doi asociati, un roman si un francez. Nicolai (cel din poza, cu palarie), care conduce direct afacerea, e un maramuresean care a stat mai mult de 10 ani in Franta, lucrand pe la diverse restaurante. Laurent Strouk e un artist francez care are o galerie de arta contemporana la Paris si a carui prietena romanca, prietena cu prietena lui Nicolai, l-a convins ca e bine sa faca o astfel de investitie la Bucuresti. Laurent a crezut-o si a platit un bucatar francez care stie despre ce e vorba, ca sa vina in Romania si sa stea aici macar un an. Acum sunt mandri cu totii de ce a iesit.
Se pare ca Laurent si Nicolai au fost in bani, pentru ca au inchiriat sau cumparat parterul unui bloc nou, din acelea scumpe, din centrul Bucurestiului, pe Povernei si l-au amenajat foarte bine, cu materiale si mobilier de cea mai buna calitate. Mesele sunt destul de departate unele de altele, fara fete de masa, scaunele comode, canapele pe unde se poate. Gurile rele spun ca Nicolai nu ar avea autorizatie pentru cantina lui, dar cine are chiar toate autorizatiile in Bucuresti?
Meniul de haute gastronomie al cantinei e scris pe o singura coala de hartie, si mai ramane si loc… E impartit pe antreuri, supe, paste si orez, peste, carne si desert. Cateva din fiecare, incat sa-i poti crede pe cuvant. Evident, trufele si foie gras-ul sunt la ele acasa, le gasesti si in supa, in orez si in sosuri, in ulei si in garniturile cu cartofi. La Nicolai mananci Carpaccio de dovlecel cu vinaigrette cu trufe, Sparanghel verde cu ou romanesc (sic!) si sos verde, o reteta originala de Foie gras cu niste straturi de paine dulce si ghimbir, cu sos de vin solid (jeleu) sau de ceapa alaturi, Gustare de ton rosu, Ou cu trufe si ciuperci, Supe de dovleac (aici amintiti-va ca nu sunteti francezi!), de mazare cu menta sau de rosii, busuioc, gaspacho de castraveti si ulei de masline, Cod, Biban de mare si Saint Jacques, Risotto cu trufe, carne de vita, vitel, miel si rata (Tartita prajita de carne de manzat, File de ratusca cu mirodenii, Coapsa de rata zaharisita etc.) – toate cu garnituri dintre cele mai fine -, branzeturi si deserturi tipice: Moelleux, Dantela de clatite, Mille Feuilles, Tarte, Creme brulee, Frigarui de fructe. Si toate sunt chiar ceea ce par a fi…
M-am dus de vreo sapte ori la Nicolai in ultimele luni. Nu mai descriu ce am mancat. Toate au fost bune, foarte bune sau excelente, nu am gasit vreun fel despre care sa pot spune ca e banal. Si prietenul meu francez, cunoscator si bogat a zis la fel, ca e cel mai bun restaurant din Bucuresti in acest moment, mai bun decat Aqua sau decat altele cu pretentii mari la care am fost tot impreuna. Inca nu am ajuns la cel de la Continental ca sa-l includ si pe el in comparatie, insa promit sa ma duc in curand, sunt foarte curios. Si mai astept cu multa nerabdare sa-si deschida si Adrian Nastase restaurantul sau din Herastrau, luna aceasta, se pare.
Prima amintire de la cantina lui Nicolai e legata de un chelner caraghios si arogant, care ne-a indispus teribil. L-am vazut si peste cateva zile si apoi in saptamanile urmatoare, si socul parca s-a mai atenuat. Ori si-a consumat repede doza de ridicol, ori am mai imbatranit eu cu o luna si am devenit mai tolerant, ori am revenit la sentimente mai bune dupa ce prietena lui Laurent a schimbat lucrarile de pe pereti, sau sunt mai subiectiv acum, dupa ce am gustat din mancarurile lor.
Cred ca sunt vreo patru chelneri acolo. Doi dintre ei sunt membri marcanti ai marii si bine cunoscutei “Asociatii a chelnerilor romani pe care ii doresti sa stea cat mai departe de tine”, care considera clientii un rau nu neaparat necesar: blazati, sictiriti, mereu pe ganduri si preocupati de detalii misterioase, din care niciunul legat de prezenta ta acolo. Al treilea nu ne-a enervat, iar al patrulea ni s-a parut chiar simpatic, mai ales cum alerga tot timpul intr-un suflet la bucatarie ca sa gaseasca raspunsul la oricare intrebare pe cere i-o puneam, legata de ce urma sa ne dea de mancare. Nu voiam sa-l pun in incurcatura, dimpotriva, ma gandeam doar sa notez cate ceva pentru articolul meu, insa am renuntat, dupa cum s-a si vazut.
Preturile sunt rezonabile pentru o mancare pe care nu o mai poti gasi cu usurinta in alta parte in Bucuresti, chiar daca portiile sunt ca la francezi, adica mai mititele: intre 30 si 50 de lei la aperitive, 20 – 30 de lei supele (vad ca au scazut de la 50, cat erau mai inainte), 25 de lei spaghetele si 100 risotto cu trufe, intre 50 si 80 pestele si 60 – 95 carnea, iar deserturile intre 20 si 30 de lei. Pentru o masa buna in doi trebuie sa treci pe la bancomat inainte si sa scoti 4 – 500 de lei, ba chiar mai mult daca vrei sa impresionezi pe cineva cu niste vinuri scumpe. Insa merita.
Daca Nicolai, Laurent si cele doua prietene ale lor (care sunt si prietene intre ele) isi vor lua inima in dinti si vor suna la Michelin, sunt sigur ca dupa cei cativa ani de evaluare vom vedea prima stea si in partea aceasta de lume. Eu m-as bucura, pentru ca Nicolai e mult mai simpatic decat chelnerii lui. De fapt, nu m-ar mira prea tare sa aflu ca tocmai de aceea i-a si ales astfel, ca sa iasa el mai mult in evidenta…
Eu am mancat o crema de mazare cu menta si mi-a placut atat de mult incat am mai cerut una. Imi place si pentru ca spatiul poate fi amenajat astfel incat se pot organiza si evenimente.
I-am vazut pe la mese si pe primul ministru, si pe Elena Udrea si pe alti celebri.
Juriul a fost format din Mişu Negriţoiu (Director General ING Bank România), Ştefan Iordache (Director Starcom), Horaţiu Florescu (Preşedinte şi CEO The Advisers/Knight Frank), Amalia Enache şi Stela Nadoleanu (Editor Time Out Bucureşti). Acesta a ales împreună cu cititorii revistei TimeOut Bucureşti câştigătorii titlului de " cel mai bun restaurant", având în vedere nu doar meniul fiecărui local în parte, ci şi alte criterii precum servirea, atmosfera, designul sau conceptul restaurantului.
Câştigătorii celor 14 categorii premiate în acest an sunt:
Cel mai bun restaurant chinezesc- Oraşul Interzis
Nominalizaţi: Orasul Interzis, Asia, China Town, Nan Jing, Templul Sparelui
Cel mai bun restaurant fusion- La Cantine de Nicolai
Nominalizaţi: Avalon, Bistro DaDa, La Mandragora, MJU, La Cantine de Nicolai
Cel mai bun restaurant indian- Taj
Nominalizaţi: Taj, Haveli, Karishma
Cel mai bun restaurant japonez- Benihana
Nominalizaţi: Yakimono, Asami, Benihana, Kyoto, Sushi Ko
Cel mai bun restaurant italienesc- Aquarium
Nominalizaţi: Aquarium, Isoletta, Bellini, Capriciosa, Malagamba
Cel mai bun restaurant libanez- Four Seasons
Nominalizaţi:Piccolo Mondo, Four Seasons, Tulin, Tripoli, Beirut
Cel mai bun restaurant românesc- Caru' cu bere
Nominalizaţi:Casa Doina, Burebista Traditional, La Cocosatu, La Berbecu', Nicoresti, Casa Romaneasca, Caru' cu Bere, Hanul Berarilor
Cel mai bun restaurant cu specific pescăresc- Mamma Leone
Nominalizaţi:Lotca, Pescarul, Tasty Fish, Mamma Leone
Cel mai bun restaurant mediteranean- Mesogios
Nominalizaţi:Mesogios, Mazagran, Les Oliviades, Xanadu
Cel mai bun restaurant cu specific naţional- Balcic
Nominalizaţi: Balcic, Taverna Sarbului, Divan, Ibrail, Waterloo
Cel mai bun restaurant cu mâncare organică- Casa Satya
Nominalizaţi: Mandala, Casa Satya, Miko Palace Café, Fibrio, Nana
Cel mai bun restaurant nou deschis- La Bonne Bouche
Nominalizaţi: Maison du Karin, Escargot Bistro, La Bonne Bouche, Divan
Cel mai bun restaurant de business- Uptown
Nominalizaţi: Casa di David, Dacia Felix, Madrigal, Roberto's, Uptpwn, Aqua, Chez Marie
La Cantine de Nicolai e cel mai bun restaurant frantuzesc din Bucuresti in acest moment, si asta nu numai in opinia mea si a celorlalti de la Restograf. Cum bucataria frantuzeasca e cea mai fina si mai buna din lume, nu cred ca am ofensa pe multi daca l-am considera si cel mai bun din Bucuresti. E drept, trebuie sa fii putin initiat in "haute gastronomie" ca sa apreciezi mancarea de la Cantina lui nicolai la valoarea ei, de aceea clientii nu sunt multi, mai ales ca nu e ieftin acolo, si nici nu ar avea cum sa fie. Si locul e foarte frumos amenajat, sunt multe lucrari de arta moderna in cantina, mai ales ca asociatul lui Nicolai are o galerie in Franta (la Paris, parca). Doar niste chelneri fac nota discordanta acolo, si e pacat, Cantina lui Nicolai ar fi putut primi toate calificativele maxime pe linie. (GB)
Preferat de:
Mihnea Tobescu, Johann Lurf, Liviu Dragan, Cristian Colteanu, Florin Furdui, Eugen Voicu, Sorina Placinta, Raluca Turcan
In ambientul modern al restaurantului La Cantine de Nicolai, invitatii, personalitati ale vietii publice romanesti si austriece, precum si oameni de afaceri si reprezentanti mass-media, au avut posibilitatea de a degusta sapte dintre vinurile Cobenzl: spumantul Wiener Walzer, Gelber Muskateller Senator 2009, Gruener Veltliner Senator 2009, Wiener Satz Senator 2009, Gruener Veltliner Pfeffer 2009, Blauer Zweigelt Hofbreiten 2006 si Pinot Noir Bellvue Reserve 2006. Din partea Orasului Viena, la acest eveniment, a fost prezent Ernst Woller, presedintele Comisiei pentru Cultura si Stiinta a Municipalitatii Vienei.
Asa ca am sunat am rezervat si ne-am prezentat La Cantine de Nicolai. Simplu precum si numele si conceptul...si simplu de ajuns, foarte central, desi pe o straduta retrasa din marele bulevard principal al Micului nostru Paris.
Un concept plin de acuratete, integrat perfect intr-un decor neutru nu numai prin numele ales de cantina ci si prin coloristica localului. Modern, accesorizat cu piele maron inchis, luminat difuz, dar colorat perfect de posterele reprezentate ale popartului, asa poate fi descris succinct interiorul cantinei lui Nicolai.
Si pentru ca e important in curentul francez un restaurant neutru decorat in care sa se remarce originalitatea bucatarului, Nicolai nu a facut economie de fantezie, desi meniul il vezi in putine pagini, asa cum ii sade bine unui restaurant care se respecta.
Astfel pe langa decorul care te transpune in tara care l-a ajutat pe Niculai sa se inspire in cariera sa, meniul prezinta preparate franztuzite iar Nicolai incearca maximul posibil in a reda preparate originare chiar si prin importul de ingrediente necesare, pentru ca nu e usor in Romania sa reproduci meniuri straine cu marfa de pe piata interna si ai nevoie de multa fantezie din partea bucatarului ca sa faci corect acest lucru.
In zilele noastre, in necunostinta de cauza, diversi asa zisi gurmanzi, falosi de escapadele lor asa zise culinare prin bistrouri nestiute de nimeni, din strainezia, vin si isi spun parerea pe bloguri, asa zise culinare, despre cat de originar este un meniu strain. Dar sa lasam filozofiile si sa trecem la degustarea preparatelor pregatite de Nicolai, ca doar pentru asta ne-am dus la restaurant.
Asa ca am comandat specialitatea casei la gustare si anume: Foie gras cu dulceata de smochine, excelent!, apoi Saint Jacques cu piure cu trufe si Osso Bucco cu gnocchi cu masline ambele delicioase si insotite de un pahar de vin bine recomandat. Si pentru ca deliciul nostru gastronomic sa nu se termine atat de repede am luat si 2 deserturi speciale: Creme brûlée si Mille feuilles au fruits rouges.
E placut atunci cand patronul da importanta cuvenita clientului dornic sa-i cunoasca "filozofia gastronomica", cand are timpul necesar pentru a-i recomanda specialitatea casei si tot ce e proaspat in meniu. Astfel simti ca proprietarul are grija de tine si iti ia de pe cap o problema majora, si anume: ce trebuie sa comanzi, te ajuta sa comanzi si culmea iti si place "ce-ai comandat".
Si uite asa incepem sa avem norocul si in Romania ca in restaurantele mici patronul sa fie prezent, activ ca chef bucatar , iar Nicolai exceleaza, fiind acela care iti da sentimentul ca iti ofera un meniu frantuzesc cu o atingere personala perfecta.
Chiar daca "Cantina" are parte de ospatari fara personalitate, care nu ne -au aratat ca sunt mandri sa lucreze intr-un restaurant atat de deosebit, "trendy, saveur et bon ton" este reteta lui Nicolai si e placut cand esti in "casa lui" si pe mainile unui profesionist care stie sigur sa te faca sa te simti bine.
Ca in fiecare an, lucrarile conferintei au inclus si festivitatea de premiere a celor mai bune locatii horeca, ocazia ideala pentru ca eforturile si meritele intreprinzatorilor din domeniu sa fie recunoscute si sa fie ofertite drept exemple de succes in peisajul hotelier, al restaurantelor, barurilor si firmelor de catering.
In 2011, Old City a fost desemnat Pub-ul anului, Hotelul Orizont din Predeal a primit distinctia pentru Hotelul Anului, La Cantine de Nicolai – premiul pentru Restaurantul Anului, in timp ce Razvan Pirjol, CEO THRCG, a fost desemnat Personalitatea Anului.
Ca mijloc de explorare a lumii exterioare, arta mesei este sinonimă cu sociabilitatea, plăcerea şi generozitatea. Nicolai Tand a plecat din Maramureşul natal pentru că a vrut "să cunoască lumea". A ajuns la Paris, s-a ţinut de nas de vreo cinci ori până când s-a obişnuit cu brânza franţuzească şi a aterizat la Bucureşti să ne împărtăşească din pasiunea sa, gastronomia.
Cele mai apreciate restaurante gourmet din Bucureşti, conform „À la carte!“, primul ghid gastronomic românesc, editat de Nicolas Andrieu şi Didier Ousset în colaborare cu Academia Franceză de Studii în Domeniul Hotelier. Topul a fost completat de MONEY EXPRESS cu recenziile restograf.ro, unul din cele mai vizitate site‑uri de profil.
1. CANTINE DE NICOLAI. Frumos, şic şi mai ales bun, potrivit „À la carte!“. Considerat cel mai bun restaurant franţuzesc din Bucureşti în acest moment inclusiv de head‑hunterul George Butunoiu într‑o recenzie pe restograf.ro. Singura condiţie pentru deplina apreciere a mâncării este să fii iniţiat în „haute gastronomie“. La fel de bine, poate fi un loc primitor şi pentru pasionaţii de artă, nu doar pentru cei de mâncare, dat fiind că pe pereţi sunt multe lucrări de artă modernă.
Pentru a-l cunoaste, trebuie doar sa descoperiti mica straduta din zona Piata Romana din Capitala, pe care romanul din Sighetul Marmatiei a reusit, cu multa munca si dragoste pentru arta culinara, sa creeze unul dintre cele mai bune restaurante frantuzesti din Romania.
Localul va va fascina initial prin designul nonconformist si neasteptat, insa dupa aparitia primului fel de mancare veti uita complet de realitatea din jur.
Visul va va fi intrerupt chiar de Nicolai. Veti fi intrebat daca va place mancarea, insa sa nu va mirati daca discutia nu se va opri aici. Nu putini sunt clientii care au legat prietenii stranse cu domnul Tand in \\\"casa lui\\\", dupa cum ii place acestuia sa-si numeasca restaurantul.
“Sunt pasionat de ceea ce fac si se vede!”
Sistemul de notare este oarecum asemanator cu cel utilizat de inspectorii Michelin: specialistiii ghidului merg de mai multe in diferite restaurante din tara si acorda punctaje pentru fiecare aspect, exprimate prin iconuri diferite: 4 este maxim si inseamna excelent, 3 - bun, 2 - mediu si 1- corect.
De exemplu, Bistro Epoque, Heritage si La Cantine du Nicolai au fost notate cu maximum de „bonete” pentru calitatea bucatariei; si tot maxium de puncte pentru raportul calitate/pret; ambianta/decorul au obtinut 3 puncte ca si serviriile/rpimirea. Nicolai Tand, proprietar si chef al La Cantine Du Nicolai a primit si premiul special al juriului pentru restaurantul sau. „Nicolai Tand a stiut sa-si reinnoiasca meniul si preturile in functie de anotimp. Atinge cele mai inalte standarde, iar noutatile sunt la acelasi nivel. File-ul urs de mare, alaturi de piureul de trufe merita un drum, ce sa mai spunem despre moelleux aux chocolat sau despre platoul de fructe de mare, in sezon” , noteaza ghidul „A la carte !”
Restaurantul Ici et La a obtinut cate trei puncte pentru mancare si c raport calitate pret si cate doua pentru ambianta si servicii, in timp ce restaurantul romanesc Caru cu Bere a luat maximum de puncte pentru ambianta, bucataria fiind notata cu 1 punct. Tot pentru ambianta, 4 puncte a obtinut si Benihana, bucataria, serviile si raportul calitate/pret fiind notate cu trei puncte, iar lista continua cu celelate restaurante cuprinse in ghid.
Tot in cadrul evenimentului de lansare a ghidului, Cheque Dejuner si partenerul sau „A la carte !” au lansat un nou proiect pe piata locala: kitul Emova care cuprinde un voucher si un catalog din diferite domenii: restaurante, servicii hoteliere, cursuri de gastronomie, delicatese si un ghid al restaurantelor. Kitul se adreseaza indeosebi clientilor gourmet, companiilor care vor sa-si recompenseze angajatii cu altfel de cadouri - cine la restaurante, cazari, mese si servicii Spa la hoteluri, vizite la crame, pachete cu delicatese etc
Evenimente
Echipa “La Cantine de Nicolai” dispune de resursele, energia şi pasiunea necesară organizării evenimentului dumneavoastră. Locaţia noastră dispune in interior de o capacitate de 65 de locuri seated,150 cocktail standing iar pe terasa 35 de locuri seated şi 100 de locuri cocktail standing.
CATERING:
Vă stăm la dispoziţie atât pentru organizări de cine la dumneavoastră acasă cât şi pentru personalizarea bufetelor pentru diferite evenimente în afara restaurantului.
EVENIMENTE PRIVATE:
Echipa noastră vă poate asigura servicii complete pentru cel mai reuşit eveniment pe care vi-l imaginaţi.
EVENIMENTE CORPORATE:
Organizăm pentru compania si angajaţii firmei dumneavoastră cele mai reuşite team building-uri,traininguri,informale,seminarii şi conferinţe de presă,lansări de servicii şi produse,precum şi diferite petreceri ale companiei.
DEGUSTARI DE VINURI:
Vă invităm sa descoperiţi alături de noi arta aprecierii vinurilor prin degustare.
Despre noi
Ambitios, talentat si carismatic, Nicolai si-a slefuit pasiunea pentru gastronomie in Franta, unde a petrecut peste 10 ani, cei mai multi dintre ei sub umbrela unuia dintre cele mai apreciate restaurante pariziene, celebrul "La Cantine du Faubourg". Entuziast al inovarii in bucatarie si un perfectionist in acelasi timp, Nicolai este acel chef care imbraca orice bucate in povesti fascinante, care ataca toate simturile cucerindu-le pe rand. Pentru Nicolai, farfuria trebuie sa fie mereu un regal al simturilor si o incantare pentru ochi.
Franta este tara care i-a oferit lui Nicolai mai multe optiuni de a-si alege o viata si de ce nu, o cariera si asa a ales Nicolai un restaurant de renume din Paris. Sansele de a ajunge într-un asemenea loc , desi putine, au fost insa in favoarea lui si asa si-a inceput Nicolai marea aventura in fascinantul univers al gastronomiei de elita.
Si-a croit singur drumul în viata prin multa munca si multa ambitie devenind in scurt timp directorul celebrului resturant frantuzesc “La Cantine Faubourg”, unde isi incepuse cariera si aventura vietii sale, aventura pasiunii pentru gastronomie. In timp, a invatat ca pasiunea pentru descoperirea aromelor este o arta si o stiinta unde mereu va avea ceva de descoperit, de interpretat, de rafinat.
Perioada franceza a fost o scoala fabuloasa, dar gastronomia rafinata trebuie sa fie gasita peste tot, nu doar in boemul Paris, si astfel s-a decis Nicolai sa-si incerce norocul acasa, in Romania.
Astfel a aparut in inima Bucurestiului, unul dintre cele mai deosebite restaurante high class, acum celebrul „La Cantine de Nicolai” unde a reusit sa îmbine cu succes gastronomia franceza si deosebitele lucrari pop art care desavarsesc design-ul interior, creand un local cu personalitate, pentru clienti pe masura.